EDUARD A. CONSTANTIN
Avocat Specializat în Drept Penal
Articole
drept penal
Heading #3 | |
|---|---|
Cărți | Evenimente |
- Titlu: Răspunderea penală în cazul infracțiunilor privind regimul deșeurilor în contextul reglementărilor naționale și europene
- Autor: Eduard Constantin
- Data publicării: 2012
- Publicație: Revista Română de Dreptul Mediului
- Număr: 1 (19) / 2012
- Publicat de: Editura Universul Juridic
Scurtă prezentare
Acest articol științific vizează infracțiunile de mediu la regimul deșeurilor și cuprinde o profundă analiză a legislației naționale și europene, în materie, fiind evidențiată particularitatea infracțiunii, din perspectiva structurii și a răspunderii penale.
Infracțiunile privind regimul deșeurilor afectează relațiile sociale ce implică necesitatea ocrotirii mediului înconjurător de efectele devastatoare ale încălcării normelor relative la operațiunile cu deșeuri.
Infracțiunile privind regimul deșeurilor sunt sancționate de lege, fie numai cu ȋnchisoarea, fie cu ȋnchisoarea alternativ cu amenda penalǎ, uneori fiind prevǎzută și pedeapsa complementarǎ a interzicerii unor drepturi.
- Titlu: Aspecte de drept comparat privitoare la infracțiunea de omor
- Autor: Eduard Constantin și alții
- Data publicării: 2011
- Publicație: Analele Universității Ecologice din București
- Număr: 3 / 2011 (Vol. 17)
- Publicat de: Editura Pro Universitaria
Scurtă prezentare
Acest articol științific cuprinde o analiză comparativă dintre legislația penală națională și legislațiile penale ale altor state, în materia omorului, constatându-se numeroase asemănări. Analiza vizează legislația penală din Franța, Germania și Italia.
Omorul simplu, omorul cu premeditare, omorul prin cruzimi, omorul asupra unor rude în linie dreaptă, sunt fapte incriminate în toate cele trei state, chiar dacă există o oarecare diferență de conținut. Legea prevede pentru acest gen de fapte chiar și detențiunea pe viață, tendința fiind aplicarea unei sancțiuni exemplare.
Gradul de pericol social extrem de ridicat al faptei de omor rezidă în aceea că viața este cea mai importantă valoare socială, care o dată lezată nu mai poate fi reparată. Viața trebuie respectată de oricine, fiind esențială pentru bunul mers al societății.
- Titlu: Drepturi și libertăți în statul roman
- Autor: Eduard Constantin și alții
- Data publicării: 2005
- Publicație: Analele Universității Ovidius Constanța
- Număr: 3 / 2005
- Publicat de: Ovidius University Press
Scurtă prezentare
Acest articol științific prezintă sistemul de drepturi și libertăți din vremea statului roman, când se făcea diferența între cetățeni și necetățeni, condiția juridică a persoanei fiind un criteriu de bază în privința existenței unor drepturi. În plus, în acea epocă, nu toți indivizii aveau calitatea de persoană.
Cetățenii romani beneficiau de plenitudinea drepturile civile și politice, respectiv jus connubii (dreptul de a se căsătorii), jus commercii ( dreptul de a încheia acte juridice), jus suffragii (dreptul de a vota), jus honorum (dreptul de acces la demnitățile statului), jus militiae (dreptul de a fi militar). Romanii preferau să îşi diminueze sfera libertăţilor individuale pentru a obţine mai multe drepturi publice.
Necetățenii erau latinii, peregrinii și liberții, care beneficiau de anumite drepturi, dar și sclavii, care însă erau socotiți bunuri în patrimoniul stăpânului și, prin urmare, nu aveau drepturi. Sclavii nu aveau statutul de persoană, în sens juridic.
