În anul 2019, la nivelul poliției române, au fost soluționate/declinate la procuror un număr de 31.778 infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice. De asemenea, au fost constatate 8.643 de accidente grave, din care au rezultat 1.868 de morți, 8.125 de răniți grav, 3.411 de răniți ușor.

Dinamica accidentelor rutiere. În anul 2018 s-au produs cu 77 mai puține accidente grave decât în anul anterior (-0,9%). În respectivele evenimente rutiere, numărul persoanelor decedate este cu 84 mai mic decât în anul 2017 (-4,3%). De asemenea, au înregistrat scăderi totalurile celor răniți grav (37 persoane mai puțin, -0,45%) respectiv, răniți ușor (179 persoane mai puțin, -4,96%) ca urmare a accidentelor grave produse în anul 2018.

În medie, în anul 2018, în fiecare zi s-au produs 23 de accidente rutiere grave, care s-au soldat cu peste cinci morți, 22 răniți grav și 9 răniți ușor.

În raport de mediul producerii lor, în anul 2018, cel mai mare număr de accidente rutiere grave a fost înregistrat în mediul urban, 3.336 evenimente, aprox. 39% din totalul anual. În mediul rural, precum și pe drumurile din afara localităților, în anul 2018 au fost înregistrate mai puține evenimente rutiere grave, și mai puține victime decât în anul precedent.

Cu toate acestea, se mențin valorile sporite de mortalitate și rănire gravă a celor implicați în accidentele produse în mediul rural și în afara localităților, în raport cu mediul urban. În mediul urban, indicele de mortalitate (numărul persoanelor decedate raportat la numărul de accidente rutiere grave x 100) este de aproximativ 13,2. În același timp, în mediul rural valoarea acestui indice este de 22,9 iar pentru accidentele produse în afara localităților valoarea este de 34,4.

În raport de categoria de drum pe care acestea au avut loc, distribuția accidentelor rutiere grave nu suferă modificări față de anul 2017: strada a reprezentat contextul de drum pentru producerea a 37,6% din totalul accidentelor rutiere grave în anul 2018. Drumurile naționale reprezintă a doua categorie de drum în ceea ce privește numărul de accidente rutiere grave produse (34,2%), împreună cu cele produse pe stradă, acestea reprezentând peste două treimi din totalul evenimentelor rutiere în referință.

În ceea ce privește victimele, pe drumurile naționale și-au pierdut viața jumătate dintre persoanele decedate în accidentele rutiere în anul 2018, de peste 2,3 ori mai multe decât în evenimentele rutiere care s-au produs pe stradă, situație care o reproduce pe cea din anul anterior, DN constituind categoria de drum cu cel mai ridicat potențial de victimizare. Drumurile naționale, printr-o serie de caracteristici, reprezintă atât scena unui foarte mare număr de accidente rutiere grave, cât și contextul în care aceste evenimente implică cel mai ridicat risc de victimizare, în general, de mortalitate în mod specific.

Două treimi dintre evenimentele în cauză au avut loc pe sectoare de drum fără caracteristici deosebite. Intersecția și curba constituie elemente de infrastructură cu potențial ridicat de risc, dovadă numărul ridicat de accidente înregistrate. La un număr aproximativ egal de accidente, în accidentele produse în curbă în anul 2018 și-au pierdut viața de peste două ori mai multe persoane față de intersecții.

Față de anul 2017, valorile indicatorilor care descriu accidentele rutiere grave produse prin nerespectarea regulilor de trecere la calea ferată sunt aproape de două ori mai mari: în 21 de evenimente de această natură și-au pierdut viața 20 de persoane, ridicând valoarea indicelui de mortalitate la peste 95%.

90% dintre evenimentele rutiere grave au avut loc în condiții meteo normale. Evenimentele rutiere grave produse în condiții de ceață, ploaie sau vânt puternic au avut drept consecință o mortalitate mai ridicată în acest fel fiind evidențiată influența pe care factorii meteo o produc în ce privește insecuritatea traficului rutier.

În funcție de modul de producere a coliziunii, pe primul loc ca număr de evenimente a fost impactul dintre vehicul și pieton, 2.849 de accidente, ceea ce reprezintă o treime din totalul anual (33,2%), în ușoară scădere față de anul anterior (-1,7%). Coliziunea laterală reprezintă a doua categorie ca număr de evenimente (13,9%), urmată de coliziunea frontală (10,1%) și lovirea unui obstacol în afara carosabilului (9,8%).

Față de anul anterior, în anul 2018 a crescut numărul căderilor din vehicul cu 96 evenimente (+22%), s-au înregistrat cu 25 mai multe coliziuni în lanț și cu 30 mai multe coliziuni față-spate. Prin coliziune frontală au fost produse accidentele cu cea mai ridicată mortalitate, urmate de cele în care coliziunea a fost urmată de răsturnare, respectiv, de incendiu.

Evoluția numărului mediu de accidente rutiere grave pe parcursul unei zile reflectă ritmul activității umane: în intervalul 05.00 – 08.00, numărul evenimentelor rutiere grave crește semnificativ, ajungând să se înregistreze de cinci ori mai multe la ora 08.00 față de ora 05.00. Creșterea continuă în intervalul 09.00-18.00 astfel că la ora 18.00 este înregistrat maximul orar, 665 evenimente.

Accidentele rutiere produse până la ora 08.00 și după ora 20.00, deși mai puține ca număr, au provocat o mortalitate mai ridicată, indicând faptul că, în condiții de trafic mai puțin intens, comportamentele rutiere sunt mai imprudente, implicând riscuri de victimizare mai mari.

În 45,4% dintre accidentele grave produse în anul 2018, vinovăția, integral sau în parte, aparține unui conducător de autoturism. Implicarea conducătorilor de vehicule femei în accidentele rutiere grave produse a fost de 6,5 ori mai mică decât cea a bărbaților. În ce privește vinovăția, femeile au fost de 6,7 ori mai puține decât bărbații aflați în aceeași situație.

La fel ca în anul precedent, în anul 2018 cele mai numeroase victime le constituie pietonii, atât persoanele decedate, cât și răniții grav. Acest raport confirmă gradul ridicat de vulnerabilitate al acestei categorii dar și nivelul de indisciplină rutieră pe care îl manifestă.

Pietonii victime ale accidentelor rutiere grave produse în anul 2018, reprezintă 36,9% din totalul celor decedați și 29,5% din totalul celor răniți grav. Intervalul de vârstă de +60 ani adună numărul cel mai mare de persoane decedate, mai mult de jumătate din totalul victimelor.

Bicicliștii, o altă categorie vulnerabilă de participanți la trafic, sunt mult mai puțin reprezentați numeric, comparativ cu pietonii. Este de observat faptul că, numărul bicicliștilor decedați în accidentele produse pe DN, respectiv pe DJ este superior celui înregistrat pe stradă. Cauza se află, mai degrabă, în comportamentul rutier al bicicliștilor din mediul rural, aceasta incluzând atât nerespectarea regulilor rutiere, cât și inactivarea măsurilor preventive în ce îi privește.

Comparativ cu anul 2017, nu există diferențe în ordinea principalelor cauze care au provocat accidentele rutiere grave. Neadaptarea vitezei la condițiile de drum și traversarea neregulamentară de către pietoni rămân în anul 2018 cele mai frecvente două cauze generatoare de accidente rutiere grave, în general dar și în mediul rural.

Semnalăm creșterea cu 39% față de anul precedent a accidentelor rutiere grave cauzate de conducerea sub influența alcoolului.

Viteza neadaptată condițiilor de drum rămâne și în anul 2018 cea mai des manifestată cauză a accidentelor produse pe drumurile din afara localităților, scăzând față de anul 2017 cu 14% în ce privește numărul de evenimente dar provocând, proporțional, un număr suficient de morți pentru ca mortalitatea să fie mai mare cu 2,3%. Preocupările de natură a distrage atenția devin a doua cea mai frecventă cauză a accidentelor grave produse pe drumurile din afara localităților, cu o valoare foarte ridicată a mortalității.

În mediul urban, cele mai semnificative aspecte sunt scăderea numărului evenimentelor cauzate de traversarea neregulamentară (-50 evenimente) și creșterea caracterului letal al accidentelor care au fost cauzate de abaterile bicicliștilor (de la 8% în 2017 la 11,8% în 2018).

Unele cauze ale accidentelor rutiere grave schițează elemente ale unei anumite regularități, anume creșterea frecvenței producerii lor către finalul săptămânii. Conducerea fără permis și conducerea sub influența alcoolului sunt comportamente ilegale, primul definit ca infracțiune, cel de-al doilea având potențial infracțional dat de valoarea alcoolemiei. Frecvența crescută cu care se produc în zilele de weekend se poate afla în legătură cu anumite circumstanțe – prezumția autorilor că există o probabilitate crescută de a nu fi depistați; activitățile de loisir, frecvente la sfârșit de săptămână, care presupun consumul de alcool; creșterea dispoziției pentru manifestări caracterizate de contestarea rigorii sociale.

Neadaptarea vitezei la condițiile de drum și adormirea la volan sunt cauze aflate în legătură cu ignorarea unui comportament preventiv și se manifestă mai frecvent în zilele nelucrătoare, ale finalului de săptămână, cel mai probabil ca efect al unei gestionări neechilibrate a resurselor fizice și de timp ale conducătorilor auto.

Accidentele rutiere grave cu un singur vehicul (Single Vehicle Accidents). Este tipul de accident rutier în care e implicat doar un autovehicul, și în care conducătorul auto (șofer sau motociclist) și/sau un pasager al acestuia a decedat sau a fost rănit grav, nemaifiind implicat niciun alt participant la trafic (ex. pieton sau biciclist).

În România, în ultimii 10 ani, 4.600 de oameni și–au pierdut viața în accidente rutiere cu un singur vehicul reprezentând, anual, între 20-25% din totalul victimelor accidentelor rutiere înregistrate pe teritoriul țării.

74% din accidentele cu un singur vehicul și 80% din decesele rezultate au fost cu autoturisme, ele fiind și categoria de vehicule cea mai numeroasă în traficul rutier din România.

În peste jumătate dintre accidentele cu autoturisme (51,4%), principala cauză a fost viteza neadaptată la condițiile de drum, urmată de consumul de alcool (11,4%) și neatenție (11,2%). De asemenea, în peste 70% dintre accidentele cu motociclete, viteza neadaptată la condițiile de drum a reprezentat cauza predominantă.

În cazul mopedelor, principala cauză de producere a accidentelor a fost conducerea fără permis (34%) urmată de viteza neadaptată și consum de alcool.

Cele mai multe accidente rutiere cu un singur vehicul se produc prin lovirea unui obstacol în afara carosabilului (43%), o pondere importantă având-o, de asemenea, și cele produse prin răsturnarea vehiculului (27%). Cele mai multe tipuri de impact sugerează controlul scăzut al autovehiculului, datorat atât lipsei de experiență cât și unui comportament imprudent din partea conducătorului auto.

1 din 10 accidente grave din mediul urban, aproape 25% din cele petrecute în rural și peste 1/3 din cele produse în afara localităților au fost din categoria accidentelor cu un singur vehicul.

Cele mai multe accidente rutiere cu un singur vehicul s-au produs în mediul rural și în afara localităților. Astfel, 4 din 10 accidente cu un singur vehicul au avut loc în mediul rural, un procent comparativ cu cel al accidentelor produse pe drumurile dintre localități (38%).

Gravitatea accidentelor rutiere produse pe drumurile din afara localităților este dată de numărul mare de victime decedate, reprezentând aproape jumătate (48%) din total, indicele de mortalitate fiind cel mai mare (27 decese/100 accidente comparativ cu 14 în urban și 20 în rural).

Dintre cauzele care au dus la producerea unui accident în afara localităților, contextul cel mai vulnerabil la accidente rutiere cu un singur vehicul, în 53% din cazuri a fost neadaptarea vitezei la condițiile drum iar 1 din 7 accidente a avut drept cauză neatenția la volan.

Cele mai multe accidente cu un singur vehicul au avut loc pe drumurile naționale (41%) iar 27% pe drumurile județene. Doar 2 din 10 accidente au avut loc pe străzile din localități iar cel mai mic număr, pe autostăzi (1%).

În cazul accidentelor rutiere grave din localitățile rurale pe drumuri încadrate la categoria “drumuri comunale”, deși reprezintă doar 9% din SAVs, ele par a reprezenta un tip frecvent de accident rutier având în vedere că 4 din 10 accidente pe drumuri comunale au fost de acest fel. De asemenea, riscul de deces în accidentele care au loc pe drumurile comunale și autostrăzi este mai mare, dovadă indicele de mortalitate mai ridicat pe aceste două categorii de drumuri.

În ceea ce privește particularitățile drumului, 4 din 10 accidente cu un singur vehicul au avut loc în curbe. Acestea par a fi zone în care unii dintre șoferi pierd controlul volanului și provoacă un accident, datele indicând faptul că peste jumătate din accidentele rutiere petrecute în curbă sunt accidente rutiere cu un singur vehicul. De asemenea, podurile sunt alte zone de risc în producerea unui accident rutier cu un singur vehicul, prin faptul că numărul de decedați raportat la numărul de accidente este foarte mare.

Marea majoritate a accidentelor cu un singur vehicul (87%) au avut loc în condiții meteo normale, dar în condiții de vreme nefavorabile (ploaie, ninsoare, ceață, lapoviță, vânt puternic, viscol), ponderea SVAs în totalul accidentelor grave crește.

Marea majoritate a accidentelor cu un singur vehicul au avut loc în timpul zilei (60% la lumina zilei, 6% în zori/amurg), dar cele pe întuneric au fost cu indice de mortalitate de două ori mai mare; accidentele produse în zori sau în amurg au înregistrat un număr mai mare de victime decedate raportat la numărul de accidente. Peste jumătate din accidentele produse pe timpul nopții au fost SVAs.

În ceea ce privește dinamica săptămânală a acestor accidente, riscul cel mai mare este în zilele de sfârșit de săptămână, vârful fiind în zilele de duminică. Intervalele de risc: vineri –duminică orele 16.00-20.00 și sâmbătă spre duminică noaptea (orele 03.00-05.00).

Jumătate dintre conducători de autovehicule care au cauzat un SVAs în anul 2018 sunt tineri cu vârsta de maxim 35 ani, 25% fiind în categoria 18-24 ani; accidentele provocate de tinerii sub 25 de ani au fost dintre cele mai grave, cu implicarea mai multor victime, fie decedate, fie rănite grav.

Două treimi dintre accidentele rutiere grave produse de copiii care au condus ilegal, fără permis, un autoturism sunt de tipul single vehicle accidents, prin pierderea controlului volanului, deraparea și părăsirea carosabilului/ciocnirea de un obstacol. La cei sub 18 ani (1,1% în total conducători auto vinovați), rata victimizării a fost de 162 victime la 100 de accidente, cea mai mare din toate categoriile.

În cazul motocicliștilor, două treimi dintre cei care au provocat un accident rutier au vârste sub 45 de ani, ponderea cea mai mare o au tinerii între 25-34 de ani, urmată de cea între 35-44 ani.

Marea majoritatea a conducătorilor auto vinovați de producerea accidente rutiere cu un singur vehicul o reprezintă bărbații, doar 1 din 7 sunt de gen feminin. În cazul motocicliștilor, ponderea femeilor este nesemnificativă, 97% dintre motocicliștii care au produs un accident rutier au fost bărbați.

Mai mult de jumătate dintre șoferii care au provocat un accident rutier grav aveau permis de conducere de peste 5 ani; în cazul motocicliștilor, 52% dintre accidente au fost produse de către motocicliști mai puțin experimentați, cu o vechime a permisului de sub 5 ani.

În 4 din 10 accidente cu autovehicule, șoferii și/sau pasagerii implicați nu purtau centura de siguranță în momentul impactului. De asemenea, în o treime din accidentele cu motociclete (sau alte vehicule cu 2 roți), motocicliștii și/sau pasagerii nu purtau cască. Această încalcare a normelor de siguranță rutieră se reflectă în ponderea foarte mare a victimelor decedate care nu erau protejate prin astfel de elemente de siguranță: 6 din 10 decedați nu purtau cască sau centură.

Un alt aspect care vizează responsabilitatea șoferilor în producerea unui accident rutier este consumul de alcool înainte de a se urca la volan. În cazul accidentelor cu un singur vehicul,   1 din 7 șoferi consumaseră alcool înainte să provoace accidentul rutier. Această problemă este mai evidentă în cazul tinerilor: aproximativ 6 din 10 șoferi care au produs un accident rutier pe fondul consumului de alcool aveau sub 35 de ani, incidența scăzând cu vârsta acestora.

Din totalul persoanelor care au decedat în accidentele cu un singur vehicul, 50% au fost șoferii autovehiculelor, 5% motocicliștii și 45% pasagerii acestora. Acest aspect se reflectă și în incidența mare pe care o au aceste categorii de victime în totalul victimelor decedate în accidentele rutiere din România: 4 din 10 șoferi / pasageri și 3 din 10 motocicliști au murit în accidente rutiere cu un singur vehicul.

Pe categorii de vehicule, marea majoritate a victimelor decedate în SVAs au fost ocupanții autoturismelor (80%), 11% erau șoferi sau pasageri de utilitare, 6% circulau cu motocicleta iar 1% erau șoferi sau pasageri în mijloace de transport în comun.

Majoritatea șoferilor de 18-24 ani care au murit în accidentele rutiere au fost cei care au pierdut controlul volanului, provocând singuri aceste evenimente tragice.

În peste jumătate dintre accidentele cu un singur vehicul, mai exact în 53% dintre accidente și 56% dintre decese, cauza accidentului a constituit-o viteza (fie neadaptată fie nelegală). Conducerea sub influența  alcoolului, neatenția la volan, conducerea fără permis, adormirea la volan, au reprezentat, cumulat, o treime din totalul accidentelor.

Viteza neadaptată la condițiile de drum a reprezentat, de departe, principala cauză de producere a accidentelor rutiere grave cu un singur vehicul, jumătate dintre astfel de accidente fiind provocate de șoferii care nu au ținut cont de condițiile de drum, de mediu sau de trafic și au rulat cu o viteză, în limita legală, dar inadecvată.

Sursă: Statistica principalelor activități desfășurate de Poliția Română în anul 2019 – Inspectoratul General al Poliției Române (www.politiaromana.ro); Buletinul Siguranței Rutiere, Raport anual 2018 – Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Rutieră – Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității (www.politiaromana.ro).