AVOCAT SPECIALIZAT ÎN DREPT PENAL

Membru al Baroului București din 2010

Profilul avocatului
Profilul avocatului
Profilul avocatului
Profilul avocatului

Avocat Trafic de Droguri

Traficul de droguri și celelalte operațiuni ilicite privind drogurile de risc și de mare risc sunt sancționate de art. 2-12 din Legea nr. 143/2000, fiind anchetate de procurori din cadrul DIICOT, cu sprijnul lucrătorilor specializați de poliție judiciară. În procesul penal te poate ajuta un avocat specializat – avocat trafic de droguri. 

Drogurile sunt plantele și substanțele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conțin asemenea plante și substanțe, înscrise în tabelele anexă nr. I-III din Legea nr. 143/2000.

Droguri de mare risc sunt cocaina [methyl ester de benzoylecgonine], amfetamina – speed [2-amino-1-phenylpropane], ecstasy [MDMA-3,4-Methylenedioxymetamfetamine], metadona [6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanone], heroina [diacethylmorphine], LSD [d-lysergic acid diethylamide], ciupercile halucinogene [psilocybine], precum și alte plante și substanțe înscrise în tabelele anexă nr. I-II din Legea nr. 143/2000. 

drept penal avocat trafic de droguri
drept penal avocat trafic de droguri

Droguri de risc sunt canabis, diazepam [7-chloro-1,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one], midazolam [8-chloro-6-(o-fluorophenyl)-1-methyl-4H-imidazol (1,5-a) (1,4) benzodiazepine], temazepam [7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one], ketamina, precum și alte plante și substanțe înscrise în tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000.

Text Legal Trafic de Droguri. Legea nr. 143/2000

Articolul 2

(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

Articolul 3

(1) Introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Articolul 4

(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Articolul 5

Punerea la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.

Articolul 6

(1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenție, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și eliberarea cu intenție de droguri de mare risc, pe baza unei rețete medicale prescrise în condițiile prevăzute la alin. (1) sau a unei rețete medicale falsificate.

(3) Obținerea de droguri de mare risc prin folosirea unei rețete medicale prescrise în condițiile prevăzute la alin. (1) sau a unei rețete medicale falsificate se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani.

Articolul 7

Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condițiilor legale, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

Articolul 8

Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanți chimici toxici unui minor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.

Articolul 9

Finanțarea săvârșirii faptelor prevăzute la art. 2-5 se sancționează cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime.

Articolul 10

Îndemnul la consumul ilicit de droguri de mare risc, prin orice mijloace, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Articolul 11

Dacă faptele prevăzute la art. 2, 6-8 și 10 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

Articolul 12

(1) Tentativa la infracțiunile prevăzute la art. 2, 3, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (2)-(3), art. 7 și 9 se pedepsește.

(2) Se consideră tentativă și producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum și luarea de măsuri în vederea comiterii infracțiunilor prevăzute la alin. (1).

Rute Trafic de Droguri

Heroina

Heroina este un drog de mare risc, opioid – derivat al opiului, având denumirea științifică de diacetilmorfină. Acest drog se obține din opiu, prin izolarea și sintetizarea morfinei. Opiul este o substanță extrasă din plantele de mac. Denumiri stradale pentru heroină: boy, H, horse, junk, skag, snack și altele.

Cei mai mulți cosumatori de heroină se găsesc în municipiul Bucureşti, iar traficarea acestui drog se realizează prin intermediul grupărilor infracționale din această zonă, având conexiuni cu comunitatea turcă pe segmentul de import şi cu clanurile de etnie rromă pe segmentul de distribuţie stradală.

Un element de noutate în ceea ce priveşte traficul de heroină este apariţia unei rute care porneşte din ţările producătoare

Afganistan, Iran, pentru ca mai apoi să tranziteze Armenia sau Azerbaidjan având ca destinaţie intermediară Georgia. Din această ţară drogurile sunt transportate pe cale maritimă către porturi din Bulgaria şi Ucraina, iar ulterior sunt dirijate către ţările Europei de Vest cu sau fără tranzitarea Republicii Moldova sau României care se află la intersecţia a două mari rute.

La nivel european, heroina este opioidul întâlnit cel mai frecvent pe piață. De-alungul timpului, heroina de import a fost disponibilă în Europa sub două forme, din care cea mai uzuală este heroina brună (forma chimică de bază), produsă în principal din morfina extrasă din macul cultivat în Afganistan. Mult mai puțin comună este heroina albă (o formă de sare), care provenea în trecut din sud-estul Asiei, însă acum poate fi produsă și în Afganistan sau în țările învecinate. Printre celelalte opioide disponibile pe piețele ilegale din Europa se numără opiul și medicamente precum morfina, metadona, buprenorfina, tramadolul și diverși derivați de fentanil. Este posibil ca unele dintre aceste opioide să fie extrase din surse farmaceutice legitime, în timp ce altele sunt fabricate ilegal.

Afganistanul rămâne cel mai mare producător ilegal de opiu din lume și se consideră că cea mai mare parte a heroinei găsite în Europa a fost produsă acolo sau în țările vecine, Iran sau Pakistan. Până de curând, producția de opioide ilegale din Europa se limita la fabricarea artizanală de produse din mac în câteva țări din est, însă descoperirea unor laboratoare care produc heroină din morfină cu ajutorul anhidridei acetice în Bulgaria, Cehia, Spania și Țările de Jos în ultimii ani, împreună cu creșterea capturilor de morfină și opiu, sugerează că o anumită cantitate de heroină este produsă în prezent mai aproape de piețele de consum din Europa. Această schimbare poate reflecta încercarea furnizorilor de a reduce costurile prin derularea ultimelor etape ale producției de heroină în Europa, unde unii precursori de droguri, cum ar fi anhidrida acetică, sunt mai ieftini decât în țările producătoare de opiu. Producerea drogului în apropierea pieței de consum ar putea avea ca scop și reducerea riscurilor de interceptare.

Heroina pătrunde în Europa pe patru rute principale de trafic, cele mai importante fiind ruta balcanică și ruta sudică. Prima și cea mai importantă dintre acestea traversează Turcia, trece prin țările balcanice (Bulgaria, România sau Grecia) și continuă către centrul, sudul și vestul Europei. A apărut și o ramificație a rutei balcanice, care trece prin Siria și prin Irak. Ruta sudică, prin care transporturile din Iran și Pakistan intră în Europa pe cale aeriană sau maritimă, fie direct, fie tranzitând țări din Africa, a câștigat importanță în ultimii ani. Alte rute sunt ruta nordică, care pornește din Afganistan și ajunge în Rusia prin Asia Centrală, și o rută care trece prin sudul Caucazului și traversează Marea Neagră.

Dacă ești subiectul unor cercetări penale privind traficul de heroină, nu ezita să contactezi un avocat specializat – avocat trafic de droguri – care te va ajuta să-ți protejezi și să-ți valorifici drepturile procesuale. 

Sursă: Raport de activitate 2019 – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (www.diicot.ro); Raportul european privind drogurile 2019 – Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie.

Cocaina

Cocaina este un drog de mare risc, cu efect stimulent, având denumirea științifică de benzoil-metil-ecgonină. Acest drog se obține din frunzele arbustului de coca, originar din America de Sud. Denumiri stradale pentru cocaină: crack, coke, coca, C, big C, snow (zăpadă), dust (praf), happy dust (praful fericirii), line (linie), powder (pudră), white powder (pudră albă), Charlie, white lady (doamna albă) și altele.

Cocaina provenită din America de Sud este introdusă în Europa prin Portul Constanţa de grupări infracționale transnaţionale care folosesc rute diversificate și metode de disimulare sofisticate. După introducerea cocainei în România, aceasta urmează ruta balcanică spre Europa de Vest. Infrastructura infracţională dezvoltată pentru traficarea marilor cantităţi de heroină şi drogurilor sintetice este folosită şi pentru traficarea cocainei. Această infrastructură este disimulată cu activităţi comerciale legitime care să evite eventuale analize de risc.

Cetăţenii români stabiliţi în statele din America de Sud contribuie activ la crearea unor legături stabile (capete de pod) pentru grupările de trafic de droguri interesate de dezvoltarea unor alternative la rutele consacrate în traficare cocainei. Acest aspect este valabil şi pentru cetăţeni ai ţărilor din America de Sud stabiliţi în România. De asemenea, cetățenii români stabiliți în străinătate contribuie la crearea unor legături infracționale cu grupări implicate în traficul de cocaină.

La nivel european sunt disponibile două forme de cocaină, cea mai comună fiind pudra (forma de sare). Cocaina crack, o formă a drogului care se poate fuma (o bază liberă), este disponibilă mai rar. Cocaina se produce în principal în Columbia, Bolivia și Peru, de unde este transportată în Europa cu plecare din diverse puncte aflate în America de Sud și Centrală, precum și prin diverse mijloace, cum ar fi transporturi aeriene de pasageri sau de marfă, zboruri cu aeronave private, iahturi și alte nave mici. Dar cea mai mare cantitate pare a fi traficată prin transportul maritim de marfă, în special în containere. Regiunea Caraibilor, vestul și nordul Africii sunt zone importante de tranzit pentru cocaina care ajunge în Europa.

Dacă ești subiectul unor cercetări penale privind traficul de cocaină, nu ezita să contactezi un avocat specializat – avocat trafic de droguri – care te va ajuta să-ți protejezi și să-ți valorifici drepturile procesuale.

Sursă: Raport de activitate 2019 – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (www.diicot.ro); Raportul european privind drogurile 2019 – Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie.

Canabis

În natură există trei specii de plante de canabis, respectiv canabis sativa, canabis indica și canabis ruderalis, însă relevanță penală prezintă numai planta de canabis sativa. Aceste plante sunt originare din Asia Centrală și Asia de Sud.

Planta de canabis sativa este un drog de risc ce are efecte halucinogene, fiind cunoscută și sub denumirea de marijuana sau iarbă. Substanța cu efect psihoactiv din planta de canabis se numește tetrahidrocannabinol (THC), care este încadrată distinct în categoria drogurilor de mare risc, în tabelul anexă nr. II din Legea 143/2000.

Canabisul ca drog este utilizat în principal sub trei forme: marijuana, hașis și uleiul de hașiș. Marijuana se produce prin uscarea și mărunțirea florilor și frunzelor de canabis – în mod obișnuit, se fumează prin confecționarea unor țigarete denumite joint-uri. Hașișul se produce din rășină, fiind uscat, presat și apoi fumat sau ingerat. Uleiul de hașiș are cele mai puternice efecte dintre toate cele trei produse. Canabisul poate fi fumat, ingerat sau adaugat în diverse preparate, cum sunt prăjiturile (space cakes).

Denumiri stradale pentru canabis: iarbă, marijuana, boom, bud, butter, dope, smoke, has, kush, M.J., Mary Jane, pot, red cross, tea party și altele. Țigaretele ce conțin canabis au și ele mai multe denumiri, cum sunt blanket, climb, earth, gasper, joint, kick stick, mari, panatella.

Preţul relativ scăzut, disponibilitatea crescută pe teritoriul României, precum şi caracterul recreativ al acestui tip de drog de risc, au făcut ca acesta să fie unul din cele mai consumate stupefiante, fiind totodată cel mai capturat drog.

Pe parcursul anului 2016, dar și în anul 2017 a avut loc o creştere semnificativă a culturilor de canabis, indoor şi outdoor pe teritoriul României. Au fost descoperite culturi în apartamente, case, dar şi plantaţii de canabis, în aer liber, disimulate între culturi agricole. Aceeași tendință ascendentă a existat și în perioada 2018-2019.

Distribuţia seminţelor de canabis în mediul on-line a devenit o problemă în ultimii ani, fiind un adevărat fenomen, coroborat şi cu identificarea unui număr din ce în ce mai mare de culturi de canabis.

La nivel european se găsesc două produse principale pe bază de canabis, și anume iarba de canabis (marijuana) și rășina de canabis (hașiș). Uleiul de canabis este relativ rar, deși în ultimii ani s-au raportat câteva capturi mari. Iarba de canabis care se consumă în Europa provine în principal din cultura internă, dar o parte face obiectul traficului din alte țări; cea care este produsă în Europa se cultivă mai ales în spații interioare. Rășina de canabis este importată în principal din Maroc, Libia devenind un punct central pentru traficul de rășină. Unele rapoarte noi indică producerea de rășină în Uniunea Europeană, iar producția de nederhash a fost documentată timp de mai mulți ani în Țările de Jos. În plus, Balcanii de Vest reprezintă o sursă atât pentru iarba de canabis, cât și, mai recent, pentru ulei de canabis.

Dacă ești subiectul unor cercetări penale privind traficul de canabis, nu ezita să contactezi un avocat specializat – avocat trafic de droguri – care te va ajuta să-ți protejezi și să-ți valorifici drepturile procesuale.

Sursă: Raport de activitate 2019 – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (www.diicot.ro); Raportul european privind drogurile 2019 – Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie.

Statistică Trafic de Droguri

Traficul de droguri în România

În cursul anului 2019, la nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – DIICOT, din cele 17.865 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni din sfera traficului ilicit de droguri, din care 9.214 cauze nou înregistrate, a fost soluționat un număr de 7.248 cauze, față de 6.407 cauze soluționate în 2018, din cele 16.832 cauze de soluționat, din care 9.033 nou înregistrate în 2018.

Cantitatea totală de droguri indisponibilizată în vederea confiscării în anul 2019 a fost de 1.786,08 kg droguri de mare risc și 1.235,92 kg droguri de risc, cu un total de 3.022 kg droguri, în comparație cu anul 2018, când a fost indisponibilizată cantitatea totală de 44,01 kg droguri de mare risc și 274,76 kg droguri de risc.

De asemenea, în cursul anului 2019 au fost indisponibilizate și 49.893 comprimate droguri de mare risc și 4.538 comprimate droguri de risc (în anul 2018 au fost indisponibilizate 74.013 comprimate droguri de mare risc și 221.443 comprimate droguri de risc).

În anul 2019, cu privire la culturi/plante de canabis, au fost indisponibilizate în vederea confiscării un număr de 2.883 bucăți în greutate totală de 517,00 kg și fragmente vegetale cu THC în greutate totală de 38,33 kg, respectiv un total de 555,34 kg plante și fragmente vegetale conținând THC. Comparativ, în anul 2018 au fost indisponibilizate în vederea confiscării 5.785 plante cu o cantitate netă totală de 377,74 kg, incluzând și fragmentele vegetale cu THC.

Sursă: Raport de activitate 2019 – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (www.diicot.ro).

Traficul de droguri în Europa

Traficul de heroină. În perioada 2010-2011, în mai multe țări europene a fost observată o disponibilitate redusă a heroinei, însoțită de o scădere generală a numărului de capturi și a cantităților de heroină capturate. De atunci, capturile din Uniunea Europeană s-au stabilizat în mare măsură, în 2017 fiind raportate 37.000 de capturi însumând 5,4 tone. Turcia continuă să captureze mai multă heroină decât toate celelalte țări europene la un loc. După o scădere abruptă a capturilor în perioada 2014-2016, de la 12,8 la 5,6 tone, în 2017 Turcia a capturat 17,4 tone de heroină, cea mai mare cantitate din ultimul deceniu.

Dintre țările care raportează în mod constant date privind prețul și puritatea, tendințele indexate sugerează că, după o scădere puternică în perioada 2009-2011, puritatea heroinei a crescut rapid înainte de stabilizarea din ultimii ani, însă a rămas sub nivelul din 2007. În schimb, per ansamblu prețul cu amănuntul al heroinei a scăzut ușor în ultimul deceniu, observându-se un declin și în 2017.

Pe lângă heroină, în țările europene se capturează și alte produse pe bază de opioide. Deși acestea reprezintă o fracțiune mică din totalul capturilor de opioide, ele au avut o creștere pronunțată în 2017. Printre celelalte opioide capturate frecvent se numără medicamentele opioide tramadol, buprenorfină și metadonă. În 2017, pentru al doilea an consecutiv, au fost raportate creșteri ale cantităților capturate de derivați de tramadol și de fentanil. În plus, cantitățile de opiu și de morfină capturate au fost mult mai mari în 2017 decât în anul precedent.

Traficul de cocaină. În 2017, numărul capturilor de cocaină și cantitatea capturată în Uniunea Europeană au atins cele mai ridicate niveluri înregistrate vreodată, fiind raportate peste 104.000 de capturi de cocaină, însumând 140,4 tone. Cantitatea de cocaină capturată a depășit cu peste 20 de tone nivelul anterior, înregistrat în 2006, fiind dublă față de cantitatea capturată în 2016. Capturile însumând aproximativ 86 de tone efectuate în Belgia (45 de tone) și Spania (41 de tone) au reprezentat 61 % din totalul estimat al capturilor UE din 2017, dar au fost raportate cantități mari și în Franța (17,5 tone) și Țările de Jos (14,6 tone). În plus, puritatea cocainei la nivelul pieței cu amănuntul a crescut permanent din 2010, în special în 2016 și 2017, când a atins cel mai înalt nivel din ultimul deceniu. Prețul cu amănuntul al cocainei a rămas stabil. Împreună, toți acești indicatori sugerează că disponibilitatea cocainei a atins un maxim istoric.

Capturile de cocaină crack sunt mici și stabile în țările care le raportează. Acest lucru poate fi explicat parțial prin faptul că acest tip de cocaină este produs în Europa, în apropierea piețelor de consum, și nu este transportat peste graniță, unde se înregistrează de obicei multe capturi de droguri.

Numărul și cantitatea frunzelor de coca capturate au crescut, ajungând în total la 204 kilograme de frunze de coca în 2017, la care se adaugă o cantitate mică de pastă de coca. Acest fapt poate indica o diversificare a tacticilor de producție ale anumitor organizații infracționale, întrucât anterior laboratoarele de cocaină descoperite în Europa erau în principal unități de extracție secundare, în care cocaina era recuperată din materialele în care fusese încorporată (de exemplu vin, haine, articole din plastic), și nu laboratoare de prelucrare a frunzelor de coca.

Traficul de canabis. În anul 2017, statele membre ale UE au raportat 782 000 de capturi de produse pe bază de canabis, din care 440.000 de iarbă, 311.000 de rășină și 22.700 de capturi constând în plante de canabis. Începând din 2009, numărul capturilor de iarbă de canabis îl depășește pe cel al capturilor de rășină. Cantitatea de rășină de canabis capturată este însă de peste două ori mai mare decât cea de iarbă de canabis (466 de tone comparativ cu 209 tone). Aceasta este, în parte, o consecință a traficului transfrontalier de rășină de canabis în volume mai mari, ceea ce mărește probabilitatea de a fi detectată în zonele în care este interzisă. Având în vedere apropierea sa de Maroc, Spania are un rol deosebit de important în ceea ce privește cantitățile de rășină de canabis capturate, care reprezintă aproape trei sferturi (72 %) din cantitatea totală capturată în Uniunea Europeană în anul 2017.

Sursă: Raportul european privind drogurile 2019 – Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie.

Evaluarea Cazului

    Adaugă documente