AVOCAT SPECIALIZAT ÎN DREPT PENAL
Membru al Baroului București din 2010
Avocat Trafic de Persoane
Traficul de persoane este sancționat de art. 210, 211, 217 din Codul penal și se referă la ansamblul activităților ilicite privind exploatarea unor persoane, așa cum sunt prevăzute de art. 182 din Codul penal, acestea fiind următoarele: supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat; ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire; obligarea la practicarea prostituției, la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuală; obligarea la practicarea cerșetoriei; prelevarea de organe, țesuturi sau celule de origine umană, în mod ilegal. În procesul penal te poate ajuta un avocat specializat – avocat trafic de persoane.
În sfera noțiunii de trafic de persoane, pe lângă infracțiunea denumită sugestiv traficul de persoane, prevăzută de art. 210 din Codul penal, este inclusă și infracțiunea distinctă de trafic de minori, prevăzută de art. 211 din Codul penal.
Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane, adoptată la data de 16 mai 2005, statuează următoarele: a) expresia trafic de fiinţe umane desemnează recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea persoanelor, prin ameninţarea cu ori prin utilizarea forţei sau a altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de autoritate ori de o situaţie de vulnerabilitate sau prin oferirea ori acceptarea de plăţi sau de avantaje pentru obţinerea consimţământului unei persoane având autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării – exploatarea cuprinde cel puţin exploatarea prostituţiei celorlalţi sau alte forme de exploatare sexuală, munca ori serviciile forţate, sclavia sau practicile similare acesteia, aservirea ori prelevarea de organe; b) consimţământul unei victime a traficului de fiinţe umane la exploatarea enunţată la lit. a) nu prezintă relevanţă atunci când a fost utilizat unul dintre mijloacele enunţate la lit. a); c) recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea unui copil în scopul exploatării se consideră trafic de fiinţe umane, chiar dacă nu implică niciunul dintre mijloacele enunţate la lit. a); d) termenul „copil” desemnează orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani; e) termenul victimă desemnează orice persoană fizică care este supusă traficului de fiinţe umane, astfel cum acesta este definit în prezentul articol. (art. 4)
Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, adoptată la data de 5 aprilie 2011, include în categoria infracțiunilor privind traficul de persoane următoarele fapte: recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării; atunci când faptele menționate sunt îndreptate împotriva unui copil – orice persoană care are mai puțin de 18 ani – acestea constituie infracțiunea de trafic de persoane, chiar dacă nu a fost folosit niciunul dintre mijloacele menționate. (art. 2)
Text Legal Trafic de Persoane. Codul Penal
Articolul 210. Traficul de persoane
(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârșită: a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate; b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane; c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimțământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Traficul de persoane săvârșit de un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani.
(3) Consimțământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă.
Articolul 211. Traficul de minori
(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi atunci când: a) fapta a fost săvârșită în condițiile art. 210 alin. (1); b) fapta a fost săvârșită de către un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu; c) fapta a pus în pericol viața minorului; d) fapta a fost săvârșită de un membru de familie al minorului; e) fapta a fost săvârșită de către o persoană în a cărei îngrijire, ocrotire, educare, pază sau tratament se afla minorul ori de o persoană care a abuzat de poziția sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului.
(3) Consimțământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă.
Articolul 217. Sancționarea tentativei
Tentativa la infracțiunile prevăzute în art. 209-211, art. 213 alin. (2), art. 216 și 216^1 se pedepsește.
Articolul 182. Exploatarea unei persoane
Prin exploatarea unei persoane se înțelege: a) supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat; b) ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire; c) obligarea la practicarea prostituției, la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuală; d) obligarea la practicarea cerșetoriei; e) prelevarea de organe, țesuturi sau celule de origine umană, în mod ilegal.
Statistică Trafic Persoane
Traficul de persoane în România
În anul 2019, la nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – DIICOT, din cele 1.814 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni de trafic de persoane, din care 722 cauze nou înregistrate, a fost soluționat un număr de 728 cauze, față de 601 cauze în 2018, ceea ce reprezintă o creștere cu 20,13%.
Numărul victimelor traficate în vederea exploatării în 2019 a fost de 373, față de 312 în 2018 (creştere cu 19,55%), dintre care 180 minori, față de anului 2018, când au fost identificate 139 victime minori (creştere cu 29,50%).
Rețelele infracționale sunt foarte mobile și adesea transnaționale, având celule în țările de origine, de tranzit și de destinație ale victimelor. Traficanții utilizează instrumente precum internetul și rețelele sociale pentru a recruta victime, pentru logistică, pentru a permite exploatarea victimelor, precum și ca platformă de comercializare pentru prostituție.
Dacă ești subiectul unor cercetări penale privind traficul de persoane, nu ezita să contactezi un avocat specializat – avocat trafic de persoane – care te va ajuta să-ți protejezi și să-ți valorifici drepturile procesuale.
Sursă: Raport de activitate 2019 – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (www.diicot.ro); Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate cu privire la combaterea traficului de persoane (2018).
Traficul de persoane în Europa
La nivel european, conform ultimului raport al Comisiei Europene, publicat în anul 2018, în perioada anilor 2015-2016 s-au înregistrat 20.532 de victime ale traficului de persoane; au fost raportate 5.979 de urmăriri penale și 2.927 de condamnări pentru trafic de persoane; 7.503 persoane au avut contacte oficiale cu poliția sau cu sistemul de justiție penală, mai exact au fost suspectate, arestate sau au primit o avertizare pentru o infracțiune legată de traficul de persoane. Mai mult de jumătate (56 %) din traficul de persoane a avut drept scop exploatarea sexuală, iar aceasta rămâne forma cea mai răspândită. Aproximativ un sfert (26 %) a fost reprezentat de persoanele traficate în vederea exploatării prin muncă, în timp ce alte forme (cum ar fi cerșitul forțat, prelevarea de organe) au reprezentat restul (18%). Majoritatea (61 %) victimelor înregistrate ale traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă se regăsesc în Regatul Unit, astfel încât datele din această țară modifică în mod semnificativ proporția traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă la nivelul Uniunii Europene, această țară ieșind din Uniune. Persoanele de sex feminin (femei și fete) au reprezentat peste două treimi (68 %) din victimele înregistrate – dacă nu ar fi incluse datele din Regatul Unit, procentul crește la 77 %. Copiii au reprezentat aproape un sfert (23 %) din victimele înregistrate. Cetățenii Uniunii Europene au reprezentat 44 % din victimele înregistrate. Primele cinci țări din Uniunea Europeană de cetățenie a victimelor înregistrate au fost România, Ungaria, Țările de Jos, Polonia și Bulgaria. Este vorba despre aceleași țări ca în perioada 2010-2012 identificate în primul raport al Comisiei. Primele cinci țări terțe de cetățenie a victimelor înregistrate au fost Nigeria, Albania, Vietnam, China și Eritreea.
Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale. Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale continuă să fie forma cea mai raportată. În perioada 2015-2016, au existat 9.759 de victime înregistrate ale exploatării sexuale, și anume mai mult de jumătate (56 %) din victimele înregistrate în cazul cărora s-a înregistrat o formă de exploatare, în special femei și fete (95 % din victimele înregistrate ale exploatării sexuale). S-a constatat o creștere drastică a numărului de femei și fete traficate prin ruta central-mediteraneană în scopul exploatării sexuale în Uniunea Europeană. Victimele sunt exploatate în industria sexului și a divertismentului, fapt facilitat de dezvoltarea tehnologică rapidă și de utilizarea internetului pentru serviciile de publicitate și pentru recrutarea victimelor. Modelele emergente raportate includ pornografia, utilizarea camerelor web cu transmisiune în direct și abuzul sexual la distanță al copiilor.
Traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă. Traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă a afectat aproximativ un sfert (26 %) din victimele înregistrate. Exploatarea prin muncă afectează în principal bărbații (80 % din victimele înregistrate) deși, în anumite sectoare ale forței de muncă, victimele sunt predominant femei (cum ar fi activitățile casnice). Mai multe state membre au raportat că traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă este în creștere. Victimele sunt exploatate în sectoarele construcțiilor, agriculturii și silviculturii, în industria prelucrătoare, în sectorul serviciilor de catering, al serviciilor de îngrijire, al serviciilor de curățenie și al muncii casnice, al divertismentului, al pescuitului, în industria ospitalieră, în sectorul vânzării cu amănuntul și în cel al transporturilor.
Alte forme de trafic de persoane. În perioada 2015-2016, alte forme de exploatare au reprezentat aproximativ un sfert (18 %) din victimele înregistrate. Acestea includ, printre altele, traficul în scopul căsătoriilor forțate, al cerșitului forțat și al activităților infracționale forțate – sunt asociate cu delicte minore, infracțiuni contra patrimoniului și fraudarea sistemului de prestații sociale. Conform rapoartelor, se pare că traficul în scopul activităților infracționale forțate și al cerșitului forțat este în creștere. Statele membre raportează că situațiile de victime ale căsătoriilor frauduloase sau forțate sunt în creștere. Astfel de victime sunt, de asemenea, victime ale exploatării sexuale, sunt obligate să facă copii și/sau sunt victime ale exploatării prin muncă, ori sunt obligate să se căsătorească cu cetățeni ai unor țări terțe pentru a le regulariza șederea.
Sursă: Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate cu privire la combaterea traficului de persoane (2018).
